Ultima sută de metri ?
Aşa
s-ar părea, conform comunicatului semnat de cei doi membri reprezentativi ai
conducerii SCMD. Este o veste care nu poate decât să ne bucure, deşi după
atâtea „abureli” nu putem fi siguri de nimic până nu vom avea şi lucrul făcut (
cât de bine făcut, vom vedea atunci...). Pe lângă bucuria primirii veştii nu
poate să nu-şi facă locul şi frustrarea, generată de marea întârziere cu care
se va finaliza această cerinţă a noastră, Legea pensiilor militare, şi de
care mulţi, foarte mulţi dintre camarazii noştri nu vor avea parte.
În
mod legitim, ne punem întrebarea : de ce
abia acum ? De ce a trebuit să ajungem la bunăvoinţa unui guvern care se teme
pentru propria lui supravieţuire şi care, prin urmare, se dovedeşte foarte
harnic în rezolvarea unor angajamente restante, pe care ani de zile le-a tot
amânat ? Ştiam cu toţii că în „celelalte structuri” (MAI,SRI), nu au existat diferenţe la aplicarea noilor
condiţii de muncă (mai avantajoase) în cazul celor pensionaţi înainte şi după 01.01.2011.
Şi atunci ce părere să ne facem despre bunăvoinţa acelui „Mircea”, desemnat de
premier încă de la începutul mandatului,
să rezolve problemele pe care ni le-au promis în campania electorală ce a
premers accederea domniilor lor la Putere ?
Desigur, nu ne
dorim schimbarea guvernului, deoarece ar însemna o amânare „sine die” a acestei
chestiuni, şi , în definitiv, guvernele trebuie lăsate să lucreze pentru a da
măsura propriilor abilităţi în conducera ţării, şi nu ar trebui schimbate
precum lenjeria intimă. În acelaşi timp,
nu putem să nu ne întrebăm dacă acest guvern, care a ignorat atâta timp
abordarea solicitărilor militarilor în rezervă/retragere , ar fi manifestat
aceeaşi deschidere în condiţiile în care forţa politică ce l-a emanat nu ar fi primit
un croşeu de dreapta în plină figură (politică) la alegerile prezidenţiale, şi
acum ar face orice pentru a se menţine pe poziţie ?
Chiar şi aşa,
maniera în care a fost abordată „facerea” acestei legi este departe de
transparenţa la care ne-am fi aşteptat. Acest lucru dă naştere la multe
nedumeriri şi interpretări, ca de exemplu prevederea art. 28, în care se afirmă
că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este
solda funcţiei de bază avută în ultima lună de activitate, care include solda
de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă, fără nicio referire la
alte elemente precum indemnizaţia de conducere, solda de merit sau ordinele
militare primite.
În aceeaşi
ordine de idei, aceia dintre noi care primesc pensiile în condiţiile Legii
241/2013 nu înţeleg la ce reparaţii să se aştepte, deoarece în afară de faptul
că se presupune reluarea indexării acestor cuantumuri, redevenite pensii
militare de stat, nu există niciun indiciu că se va pune capăt discriminării
atât faţă de ceilalţi pensionari militari, prin acordarea aceloraşi grupe de
muncă, cât şi faţă de pensionarii civili expuşi prevederilor Legii 19/2000,
cărora după recalculare li s-au lăsat cuantumurile cele mai favorabile ale
pensiilor, în timp ce nouă, militarilor, timp de 19 luni, ni s-au diminuat
pensiile. Iar exemplele pot continua.
Referitor la
statutul nostru de militari, de rezervă a Armatei, aici lucrurile trebuie privite în dinamica
vremurilor. Ca militari de profesie, şcoliţi şi nu făcuţi, suntem conştienţi că
în condiţiile progresului tehnologic extraordinar resimţit şi/sau mai ales în
domeniul militar, armamentul, echipamentele şi procedurile au suferit
modificări de esenţă faţă de perioada în care noi eram în activitate. Aceasta
presupune o permanentă punere la punct cu noutăţile, lucruri de care noi am
fost privaţi. Mai mult, trecerea anilor au lăsat urme şi asupra rezistenţei
fizice cât şi asupra puterii de concentrare şi de asimilare a noilor
cunoştinţe. Să nu mai punem la socoteală că unii dintre noi au trecut în
rezervă cu grade de căpitan sau maior, şi acum , prin grija conducătorilor
uneia din asociaţiile militarilor în rezervă/retragere, pentru merite pe care
doar le putem bănui, se bucură a purta pe epoleţi grade superioare . Îi
îndreptăţesc gradele primite în asemenea condiţii, ca în caz de pericol pentru
naţiune, să primească funcţii şi responsabilităţi corespunzătoare ? Să ne mai
gândim !
Prin urmare, trebuie să înţelegem, pentru
binele Ţării, al Armatei şi chiar al nostru, că nu toţi pensionarii militari
vor fi şi militari în rezervă, că este necesară elaborarea cât mai rapidă şi
aplicarea în practică a unei legislaţii referitoare la rezerviştii voluntari,
aşa cum se întâmplă în majoritatea armatelor moderne, iar celor trecuţi în
pensie să li se acorde drepturile şi onorurile corespunzătoare meritelor
dobândite în timpul serviciului activ sub Drapel, conform unei legi corecte.
În aceste
condiţii , pentru ca legea să treacă prin Parlament, şi mai ales să treacă aşa
cum ne-o dorim, este necesar şi acceptul forţelor din opoziţie, aşa că o
susţinere prea vocală din partea reprezentanţilor noştri, numai a celor din arcul guvernamental nu este
chiar benefică. Să nu uităm că există ceva antecedente în acest sens, când cei
cuprinşi în tandra îmbrăţişare a conducerii SCMD şi-au dat invariabil obştescul
sfârşit politic sau se află pe marginea
gropii (tot politice, desigur): Mircea Diaconu, Teodor Meleşcanu, Călin Popescu
Tăriceanu, Victor Ponta. Este vreun câştigător printre ei ? Ca să nu mai
amintesc de penibilul clip cu tractorul...
De fapt, aici a
greşit SCMD, care prin acţiuni şi luări de poziţie neinspirate s-a îndepărtat
de cei care ar fi putut să facă demult ceva pentru noi, aşa că acest dialog
între factorul guvernamental şi reprezentanţii pensionarilor militari în loc să
se desfăşoare constant, din timp şi fără ameninţarea unei schimbări politice,
are loc abia acum, sub spectrul îndepărtării de la Putere a celor care , în
sfârşit, şi-au amintit de noi.
Col.(r) Radu AROMÂNESEI
În data de
03.02.2015, între orele 10.00-13.00, s-au purtat discuţii pe textele amendamentelor,
între reprezentanţii sindicatelor şi ai ANCMRR şi reprezentanţii la vârf ai
ministerelor şi structurilor din sistem.
Majoritatea amendamentelor
propuse au fost acceptate, discuţia fiind pe formularea textului şi pe
articolele la care acestea trebuie încadrate. Este vorba despre principalele
propuneri pe care le susţinem de ani de zile, privind racordarea la sistem şi
la drepturile rezerviştilor din sistem. Obiecţiile s-au axat pe probleme legate
de vârsta pensionării.
Cu surprindere s-a constatat
că discrepanţele privind aplicarea HG 1294/2001, completată cu extensia ei HG
1019/2010, există doar la MApN. În celelalte structuri n-au existat diferenţe
la aplicare.
La sfârşitul acestei
săptămâni reformularea textelor articolelor va fi finalizată, urmând a fi asumate
de demnitarii care le pot iniţia în Parlament.
Atât noi, cât şi
sindicatele de la Interne, care cunosc procedura, am insistat că este vorba nu
de un proiect nou de lege, care ar trebui să preia procedurile de la capăt, ci
de proiectul care a trecut pe la toate ministerele, care are toate avizele de
la comisiile parlamentare, la care se adaugă nişte amendamente, putând astfel
intra în procedura de vot. Orice amânare, dictată de varii considerente sau
interese, atrage pericolul ca acest lucru să nu se întâmple în luna februarie,
astfel încât o eventuală schimbare a Guvernului ne va aduce în situaţia de a o
lua de la capăt, pentru a obţine avizul unor eventuali noi miniştri şi al unui
eventual nou premier, indiferent cine ar fi aceştia.
Se păstrează principiul ca
nimeni nu trebuie să piardă vreun drept câştigat, dar discrepanţele trebuie să
dispară astfel încât să fim acoperiţi pentru prezent şi viitor, ca rezervişti
cu obligaţii militare atât în sensul tradiţiei cât şi al legislaţiei NATO.
PREŞEDINTE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU
VICEPREŞEDINTE SCMD,
Col. (r) Valeriu
PRICINĂ